Astăzi, 30 iulie 2025, la Reședința Mitropolitană din Chișinău, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, a săvârșit o slujbă de pomenire pentru doi Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care au marcat, prin lucrarea și viața lor, istoria spirituală a neamului românesc: Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul României, trecut la cele veșnice în urmă cu 18 ani, Preafericitul Părinte Iustin, Patriarhul României, de la a cărui mutare la Domnul se împlinesc mâine 39 de ani.
De asemenea, a fost pomenit și părintele protoiereu Ioan Goreanu, tatăl Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, care a trecut la cele veșnice aseară, 29 iulie.
La slujba de pomenire au participat câțiva clerici din administrația Centrului eparhial, care s-au rugat împreună cu Ierarhul lor pentru veșnica odihnă a celor pomeniți, în liniște și reculegere, într-un duh de comuniune cu trecutul recent al Bisericii și cu fiii ei adormiți în Domnul.
La finalul slujbei, ÎPS Părinte Petru a rostit un cuvânt de învățătură emoționant, evocând amintiri personale despre întâlnirile sale cu cei doi Patriarhi ai României. „Am avut bucuria, dar și binecuvântarea de a-i cunoaște pe amândoi – pe Preafericitul Părinte Iustin în vremuri grele pentru Biserică, și pe Preafericitul Părinte Teoctist, un patriarh al păcii și al reconcilierii. De la amândoi am învățat smerenia, cumpătarea și iubirea de neam. Am simțit grija lor sinceră pentru poporul român din Basarabia, pentru suferințele și năzuințele noastre. Ne-au iubit și ne-au purtat în rugăciunile lor, iar prin ei, am simțit că nu suntem uitați de Țara Mamă.”
Vorbind despre misiunea lor pastorală, Înaltpreasfințitul a subliniat grija constantă a celor doi Întâistătători față de românii de peste Prut, față de suferințele Bisericii dezrădăcinate, marginalizate și persecutate din această parte a spațiului românesc. „Pentru ei, Basarabia nu a fost niciodată o margine uitată, ci un trup rănit al Bisericii și al Țării, care trebuia mângâiat, vindecat și readus la viața sa firească în sânul Ortodoxiei românești.”
În același duh, Părintele Mitropolit a vorbit și despre trecerea la Domnul a părintelui protoiereu Ioan Goreanu, un slujitor devotat, păstor de suflete și părinte iubitor, care a lăsat în urmă o frumoasă moștenire de credință, rugăciune și jertfelnicie, încununată în chip minunat de lucrarea fiului său, Preasfințitul Părinte Veniamin.
„Să nu-i uităm pe cei care au zidit cu rugăciune, cu suferință și cu demnitate această Biserică vie care suntem noi. Iar pe noi, să ne găsească pomenirea lor vrednici de a continua ceea ce ei au început – cu statornicie, cu credință și cu iubire pentru acest pământ binecuvântat dintre Prut și Nistru”, a încheiat Mitropolitul Petru.
Comemorarea de astăzi devine astfel nu doar un act liturgic, ci și o mărturisire a continuității, a memoriei și a legăturii nevăzute dintre generațiile de slujitori care au păstrat aprinsă flacăra credinței și a românismului, în ciuda tuturor încercărilor istoriei.